EXCLUSIV Bucureştiul din ultima sută de ani. Mai multe sectoare, zone împărţite pe culori. Care era "cartea de vizită" a primarului în faţa alegătorului
Adrian Majuru, istoric, antropolog, manager al Muzeului Municipiului București, a explicat cum s-a schimbat Bucureştiul în ultima sută de ani, dar şi care era "cartea de vizită" a primarului în faţa alegătorilor în acele vremuri.
"Numărul de sectoare era acelaşi în anii '30. Doar că aveau culori. Sectorul galben, sectorul verde, sectorul albastru. Era şi un sector roşu, până în 1924, când a dispărut prin noua legea administrativă. Era fostul târg dinlăuntru, din Evul mediu. Era bine să îl fi păstrat, ca unitate administrativă. A avut o funcţie economică, se locuia prea puţin în acel sector central.
Funcţia publică însemna înainte de toate să ai o profesie din care să poţi trăi în mod rezonabil şi era cea care însemna cartea de vizită în faţa alegătorului. Trebuia să fii un profesionist în profesia ta ca să meriţi o astfel de poziţie, decident în administraţia publică. Deci întâi conta profesia, apoi poziţia în funcţie publică.
În perioada comunistă au fost 8 sectoare în Bucureşti. Au fost întâi raioane, apoi au revenit la sectoare în perioada lui Nicolae Ceauşescu. Ştiţi de ce? După al Doilea Război Mondial, au integrat, printr-o nouă şi ultimă lege administrativă, cu prilejul căreia a fost extins oraşul, şi o serie de comune urbane, care azi sunt incluse în oraş. De la Balta Albă şi Titan, sau Dudeşti, în est, Vitan-Bârzeşti, până la Dămăroaia în nord, Apărătorii Patriei în sud, sau Piaţa Progresul, tot în sud", a declarat Adrian Majuru la DC News TV.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
