Harvard dă în judecată administrația Trump pentru blocarea înscrierii studenților străini. Universitatea care a format liderii lumii

Foto: Unsplash
Foto: Unsplash

Decizia președintelui american Donald Trump de a revoca dreptul Universității Harvard de a înscrie studenți internaționali a stârnit reacții la nivel global. Printre cei mai influenți absolvenți ai prestigioasei instituții se numără zeci de foști și actuali lideri de stat care au modelat politica și economia lumii. De la Africa la Asia, de la America Latină la Europa, Harvard s-a dovedit a fi o pepinieră de lideri globali.

În Africa, printre liderii care au beneficiat de educația oferită de Harvard se numără Duma Gideon Boko, actualul președinte al Botswanei, care și-a consolidat cunoștințele juridice printr-un masterat în drept.

De asemenea, Ellen Johnson Sirleaf, președinta Liberiei între 2006 și 2018, a studiat administrația publică, ceea ce a contribuit la viziunea sa reformatoare, devenind prima femeie aleasă democratic într-o funcție de conducere în Africa.

 

America: De la Trudeau la Santos, lideri formați la Harvard

Continentul american are o listă impresionantă de lideri care au trecut prin Harvard, conform Reuters. În fruntea listei se află Pierre Elliott Trudeau, fost prim-ministru al Canadei, care a studiat economia politică. Fiul său, Justin Trudeau, nu este absolvent Harvard, dar influența tatălui său și modelul academic rămân relevante.

Actualul prim-ministru al Canadei, Mark Carney, și-a făcut studiile în economie la Harvard, în timp ce în America Latină, figuri precum Juan Manuel Santos și Álvaro Uribe Vélez, ambii foști președinți ai Columbiei, au urmat cursuri în domeniul administrației publice, jurnalism și management.

De remarcat este și prezența masivă a liderilor mexicani în acest top: Carlos Salinas de Gortari, Felipe Calderón Hinojosa și Vicente Fox Quesada sunt doar câțiva dintre cei care au frecventat Harvard, în special în domeniile politicii publice și managementului.


Orientul Mijlociu și Asia: Harvard, o rampă pentru diplomație și reforme

În Asia și Orientul Mijlociu, educația la Harvard a fost un element definitoriu pentru numeroși lideri. Benjamin Netanyahu, prim-ministru de lungă durată al Israelului, a studiat științe politice aici. Tot din Israel, fostul președinte Shimon Peres a participat la cursuri de management avansat.

În Taiwan, doi lideri succesivi au absolvit programe de masterat și doctorat la Harvard: Ma Ying-jeou (drept) și Lai Ching-te (sănătate publică). Mongolia este un caz interesant cu doi lideri actuali și recenți – Elbegdorj Tsakhia și Oyun-Erdene Luvsannamsrain – care au obținut diplome de master în administrație publică și politici publice.

Lista continuă cu Lee Hsien Loong, fostul prim-ministru al Singapore, și succesorul său Lawrence Wong, ambii absolvenți ai programelor de administrație publică la Harvard. Din Coreea de Sud, doi lideri importanți – Syngman Rhee și Han Duk-soo – au urmat cursuri în economie și administrație.


Europa: Intelectuali formați la Harvard în fruntea statelor

Pe continentul european, Kyriakos Mitsotakis, prim-ministrul Greciei din 2019, s-a specializat în administrarea afacerilor la Harvard, consolidându-și expertiza în economie și reforme structurale. Mary Robinson, prima femeie președinte a Irlandei, a studiat dreptul la această universitate, înainte de a deveni o voce globală pentru drepturile omului.

În Europa de Est, Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, este un exemplu relevant de lider educat în Vest, care promovează reforme anti-corupție și integrarea europeană. Masteratul său în administrație publică de la Harvard Kennedy School a fost un catalizator în formarea sa profesională și politică.


O comunitate globală amenințată?

În contextul în care administrația Trump a impus restricții universităților americane privind înscrierea studenților internaționali, moștenirea educațională globală a Harvard este pusă sub semnul întrebării. Măsura afectează nu doar viitorii lideri, ci și imaginea unei universități care și-a construit prestigiul pe internaționalism, diversitate și excelență academică.

Decizia ar putea determina reconfigurări majore în opțiunile educaționale ale tinerilor lideri din întreaga lume. Dacă Harvard devine mai puțin accesibilă pentru studenții internaționali, alte centre universitare – din Europa, Canada sau Asia – ar putea deveni noile epicentre ale formării elitei globale.

Harvard dă în judecată administrația Trump pentru blocarea înscrierii studenților străini

Universitatea Harvard a dat vineri în judecată administrația Trump în legătură cu decizia acesteia de a revoca capacitatea școlii Ivy League de a înscrie studenți străini, intensificând eforturile Casei Albe de a conforma practicile din mediul academic la politicile președintelui Donald Trump.

Într-o plângere depusă la tribunalul federal din Boston, Harvard a calificat revocarea drept o „încălcare flagrantă” a Constituției SUA și a altor legi federale și a avut un „efect imediat și devastator” asupra universității și a peste 7 000 de deținători de vize.

Încetarea certificării Programului pentru studenți și vizitatori de schimb de la Harvard, începând cu anul universitar 2025-2026, a fost anunțată de secretarul pentru Securitate Internă, Kristi Noem, și afectează aproximativ un sfert din studenții de la Harvard.

Noem a declarat că încetarea certificării a fost justificată din cauza „promovării violenței, antisemitismului și coordonării cu Partidul Comunist Chinez” de către Harvard.

Casa Albă și Departamentul de Securitate Internă nu au răspuns imediat la solicitările de comentarii.

„Fără studenții săi internaționali, Harvard nu este Harvard”

Într-o scrisoare către comunitatea Harvard, președintele școlii, Alan Garber, a condamnat acțiunile administrației.

„Revocarea continuă o serie de acțiuni guvernamentale de represalii împotriva Harvard pentru refuzul nostru de a renunța la independența noastră academică și de a ne supune afirmării ilegale a controlului guvernului federal asupra curriculumului nostru, a facultății noastre și a studenților noștri”, a scris Garber.

Harvard a înscris aproape 6.800 de studenți internaționali în anul școlar curent, echivalentul a 27% din totalul înscrierilor.

În plângerea sa, Harvard a declarat că revocarea ar forța-o să retragă admiterea pentru mii de persoane și a aruncat în derizoriu „nenumărate” programe academice, clinici, cursuri și laboratoare de cercetare, cu doar câteva zile înainte de absolvire.

„Cu o lovitură de pix, guvernul a încercat să șteargă un sfert din corpul studenților de la Harvard, studenți internaționali care contribuie semnificativ la universitate și la misiunea sa”, a declarat Harvard.

„Fără studenții săi internaționali, Harvard nu este Harvard”, a adăugat școala veche de 389 de ani.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News


Copyright 2025 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]
pixel
OSZAR »