Miniștrii Guvernului Bolojan explică măsurile fiscale / video

Astăzi, la Palatul Victoria, vicepremierul Tanczos Barna, alături de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Sănătății, Alexandru-Florin Rogobete, ministrul Educației, Daniel-Ovidiu David și ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Petre-Florin Manole, susțin o conferință de presă în care vor detalia aceste măsuri și impactul lor asupra economiei și societății.

Evenimentul are loc la o zi după prezentarea pachetului fiscal de către Ilie Bolojan și vine să clarifice pașii prin care Guvernul intenționează să stabilizeze finanțele publice și să protejeze angajamentele europene ale României.

Urmăriți conferința pentru cele mai noi informații privind măsurile guvernamentale din domeniile-cheie: sănătate, educație, muncă și finanțe. Rămâneți pe DC News pentru cele mai importante declarații.

Principalele declarații

• Viceprim-ministrul Tanczos Barna:

"România a văzut o regresare economică semnificativă, recuperând foarte mult din decalajul față de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Niciodată în istoria României nu am fost poziționați așa de bine în această regiune a Europei în privința PIB-ului pe cap de locuitor, cât și în privința altor indicatori macroeconomici. Dar această perioadă, această creștere a generat și dezechilibre care trebuie corectate.

Așa cum am spus și în ianuarie, în calitate de Ministrul al Finanțelor, această traiectorie va putea fi păstrată doar dacă gestionăm urgent vulnerabilitățile acumulate. Primul lucru care trebuie adresat și vulnerabilitatea corectată sunt deficitele. Această situație, creată în ultimii 10-12 ani, este o apăsare foarte mare pe tot ce înseamnă stabilitate, tot ce înseamnă predictibilitate în România.

Creșterea accelerată a datoriei publice și deficitul bugetar sunt acele elemente care trebuie corectate în viitorul apropiat. Primele șase luni ale anului au fost marcate de provocări majore, atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Știm foarte bine că în cursul lunii aprilie a început acea dispută între SUA și Uniunea Europeană pe taxe vamale.

Am avut situația scăderii economice și scăderii producției industriale în principalele țări al Uniunii Europene. Aceste lucruri au afectat și economia României. Am vorbit și trebuie să vorbim în continuare deschis despre faptul că deficitul bugetar este nesustenabil fără măsurile de corecție.

Acest deficit de 9,3%, cu care am încheiat anul trecut, este o problemă semnificativă și timpul este foarte scurt. Suntem presați de timp pentru că am avut o perioadă cu foarte multe alegeri, am avut o perioadă în care România și-a asumat, prin mai multe documente. O să vină domnii miniștri și o să explice aceste corecții fiscal-bugetare, atât Uniunea Europeană cât și agențiile de rating cu care am vorbit în zilele trecute au spus că primele variante prezentate de România nu sunt suficiente, motiv pentru care am elaborat acest pachet".

Sesiune de întrebări

Reporter: Ați stabilit că pensiile vor rămâne înghețate și anul viitor, valoarea punctului de referință rămâne 81 de lei. Ultimele date de la Casa de Pensii ne arată că pe luna iunie, pensia medie este de 2.766 de lei, coșul minim de consum pentru o singură persoană este de 3.972 de lei. Sigur, dacă punem și ultimele scumpiri, s-ar putea să fie mai mare, nu avem date actualizate. Aș vrea să vă întreb de ce totuși nu găsiți bani pentru a indexa pensiile, de ce nu ați făcut o reformă cu pensiile speciale și dacă dumneavoastră ați putea să vă întrețineți într-o lună cu 2.766 de lei, cât este pensia medie după recalculare.

• Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor:

"O să încep cu evoluția cheltuielilor din bugetul general consolidat, care în 2021 era de 459 de miliarde, iar astăzi au ajuns 831 de miliarde. O creștere de 43% a cheltuielilor.

Deficitul pe cash în 2021 era 79 de miliarde, corespondent la 6,7% din PIB. În 2025 a ajuns 176 de miliarde. Cheltuielile de personal din bugetul general consolidat în 2021 erau 111 miliarde, astăzi sunt 172 de miliarde. Cheltuielile cu pensiile în 2021 erau 110 miliarde, iar astăzi sunt 190 de miliarde.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile în 2021 erau 64 de miliarde, astăzi sunt 97 de miliarde. Și, bineînțeles, evoluția numărului de posturi ocupate, care în 2021 era de 1.262.000 de persoane, iar astăzi este de 1.305.000 de persoane. Nu în ultimul rând, și poate cel mai important dintre toate aceste date, se referă la evaluarea privind datoria publică.

Datoria publică în 2021 era de 576 de miliarde, iar astăzi prognozăm că va depăși 1.100 de miliarde, adică 58% din PIB. Bineînțeles că toate aceste creșteri, care n-au putut fi susținute de evoluția veniturilor, pe fondul faptului că începând cu 2020, de când am intrat în procedura de deficit excesiv, cumulat cu această chestiune, ne-au dus în situația de astăzi. Suntem de 5 ani în deficit excesiv și trebuie să muncim foarte mult în următorii 5 ca să ieșim din acest deficit excesiv, dar este foarte important de înțeles că atât timp cât suntem în deficit excesiv, capacitatea noastră de negociere la Bruxelles, în Consiliul de Miniștri ai Finanțelor, este mult redusă.

Nu putem să avem o ambiție de a negocia lucruri la Bruxelles atâta timp cât avem această ștampilă a deficitului excesiv, pentru că această ștampilă înseamnă neseriozitate, înseamnă probleme, înseamnă că bugetele sunt vulnerabile, înseamnă că supravegherea bugetară este slabă. Și atunci când aceste lucruri persistă an de-a rândul, bineînțeles că și capacitatea noastră e limitată. Prin acest pachet fiscal pe care îl prezentăm astăzi, evităm 3 riscuri extrem de importante. Și o să le enumăr în ordine.

Primul risc, despre care nu prea s-a vorbit foarte mult în discuțiile din ultima lună, este acest risc de suspendare a fondurilor europene, atât cele de coeziune cât și cele din PNRR. Dată fiind procedura lansată de Comisia Europeană, din cauza faptului că nu am luat acțiuni corective de când Comisia Europeană din ianuarie ne-a lansat această recomandare.

Deci această procedură, baza ei, este aprobată. Pașii următori în cazul în care noi nu am fi adoptat acest pachet corectiv, ar fi fost, și acest lucru încercăm să îl prevenim, ca procedura să meargă mai departe, să se meargă dinspre Consiliu mai departe. Asta ar fi însemnat la finalul ei, bineînțeles, penalizări pe fonduri europene și pe fondurile de coeziune și pe PNRR.

Iar aici nu includ, bineînțeles, riscul privind fondurile din PNRR care sunt în discuție acum. Deci, în primul și în primul rând, salvăm aceste fonduri europene care sunt suspendate din cauza acestei condiționalități macroeconomice care a fost lansată de Comisie în Iunie. Cum facem asta?

Transmițând un pachet de fiscal care să aibă dimensiunea, să aibă anvergura pe care Comisia o cere, analizând situația economică din România de astăzi. Al doilea lucru pe care îl facem, prezervăm calificativul de investiții. Ultima oară când s-a întâmplat acest lucru în România, când ne luând măsuri am intrat în incapacitate de plată, și vă amintiți acest lucru, această decizie a tras după sine foarte multe consecințe.

În primul rând, o devalorizare mare. Nu una mică, cum am văzut noi între cele două tururi. O devalorizare mare care afectează toată populația.

Nu afectează doar capacitatea statului de a se împrumuta și de a-și finanța nevoile, de a plăti pensii, salarii, proiecte de investiții în educație. Ce afectează absolut, îi afectează pe toți românii. Acest lucru îl prevenim prin adoptarea acestui pachet fiscal, adică anticipăm și corectăm situația.

În al treilea rând, a treia chestiune pe care o facem, strategică, deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR, care ar fi fost blocate dacă acest pachet n-ar fi fost adoptat. Atâta timp, acest lucru se va întâmpla cu acest termen de 8 iulie, când discuția va avea loc în Consiliul Miniștrilor de Finanțe, în ECOFIN, și depinzând de modul în care aprobăm pachetul și de discuția de pe 8, aceste semnale se vor transmite către agențiile de rating, către toți finanțatorii, și vor transmite, bineînțeles, un semnal pozitiv. Vă dau un singur exemplu.

Simplul fapt că astăzi am publicat pachetul a influențat licitațiile care erau în curs, chiar și de astăzi. Adică am avut puncte de bază, atât în ceea ce privește piața internă, cât ceea ce privește piața externă, puncte serioase de bază în care ne-am finanțat mai ieftin. Deci, practic, indirect, scădem costurile de finanțare cu datoria publică pe care le-ați văzut, v-am spus mai devreme cât de mari erau.

Bineînțeles, mai facem un lucru foarte important. În cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de investiții, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economică. Ne-am fi diminuat, indirect, libertatea de decizie economică și capacitatea de a ne împrumuta pe piață.

Prezervăm acest lucru prin adoptarea acestui pachet. O să discut acum un pic de compoziția pachetului. Acest pachet are un impact pe venituri.

În 2025, din aproximativ 9 miliarde jumate, pe cheltuieli, preponderent, suma este mult mai mică (...). Impactul pe 2026, din venituri total, este de 35 miliarde și din cheltuieli de 57 miliarde, dar aici trebuie să luați în calcul că, practic, am inclus tot ce era în ordonanța trenuleț.

Din aceste 57 miliarde, 18 miliarde reprezintă înghețarea salariilor și a pensiilor și a tuturor celorlalte drepturi conexe care făceau parte din ordonanța trenuleț pentru 2026.

Acest pachet a fost negociat cu Comisia, avem un impact pozitiv, avem un răspuns, avem semnale pozitive de la Comisie și de asemenea semnale pozitive că în cazul adoptării înainte de Consiliul ECOFIN, evaluarea Comisiei va fi bună. Deci intrăm pe un nou drum, un drum în care lucrăm în primul rând la fundație să fie solidă, pe care să construim celelalte elementele economiei pe care vrem să o proiectăm. O economie în care să ne orientăm spre investiții, care să fie predictibilă, în care supravegherea bugetelor, disciplina bugetară se va face într-un cu totul alt mod.

Am introdus două chestiuni înainte să vorbesc despre compoziția pachetului, am introdus două chestiuni care țin de responsabilitate fiscală, care din punctul meu de vedere sunt foarte importante. În primul rând, premierul României va prezenta până la finalul lunii martie un raport asupra stării economiei în Parlament, în care să se vorbească despre execuția bugetară a anului precedent. Și același lucru îl va face ministrul de Finanțe până la sfârșitul lunii mai a fiecărui an, în care să se vorbească despre execuția financiară, despre execuția bugetară și despre starea economiei.

Și de ce facem acest lucru? Pentru că de acum încolo nu mai trebuie să propunem bugete în Parlament fără analiza situația economică și fără analiza aprofundată a execuției din anul precedent. Pentru că la o analiza aprofundată a execuției, toate cifrele pe care vi le-am dat la început, toate creșterile și toate riscurile de nesustenabilitate s-ar fi văzut.

Și trebuie să schimbăm foaia în privința modului în care se face acest calcul. În privința compoziției pachetului, bineînțeles că avem în zona de venituri, pe reașezarea cotelor de TVA, un plus de 6 miliarde. Avem creșteri la capitolul accize de 1 miliard în 2025 și 3 miliarde jumate în 2026.

Prin așezarea plafonului pentru CASS la pensii, la 3.000 lei, vom obține 1.378.000.000 de milioane în 2025 și peste 4.000.000.000 în 2026. Acest capitol va fi prezentat de Ministrul Sănătății imediat. Mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancar de la 2% la 4% în acest an și la 4% pentru 2026.

Creștem taxele de autorizare și toate celelalte taxe conexe pe jocuri de noroc într-un cuantum foarte important. La autorizare ele cresc în cuantum aproape 30%, dar creșterile sunt pe linie atât pentru gestionarii jocurilor, cât și pentru jucători.

Pentru jucătorii care au câștiguri până în 10.000 de lei, li se va reține de la 3% la 10% și vrem să dăm un semnal foarte important în privința taxării jocurilor de noroc, pe care știm foarte bine cât de nocive sunt. Bineînțeles că sunt foarte multe măsuri care privesc anul 2026, iar aceste măsuri vor fi prezentate de colegul meu, ministrul Muncii. Acestea sunt datele generale".

Sesiune de întrebări

Reporter Antena 3 CNN: Domnule ministru, de ce trebuie să plătească românii pentru această neseriozitate de care vorbeați dumneavoastră? Ei nu și-au dat singur pensii mai mari și de fiecare dată când au mers la magazin, au plătit TVA. Statul este cel care nu l-a colectat corespunzător.

Alexandru Nazare: Respect foarte mult contribuabilii, antreprenorii, românii care desfășoară activități independente. Pe toți plătitorii de taxe care fac acest efort și îi rog să vină în acest parteneriat alături de noi.

Chiar dacă acest prim pachet este preponderent de venituri, dat fiind faptul că acest pachet nu este nici pentru o categorie socială, nici pentru alta. Nu are nici culoare politică, nici de stânga, nici de dreapta.

E un pachet care protejează România. Și am avut nouă zile la dispoziție să-l elaborăm. Ce pot să garantez este faptul că prin toate măsurile, astăzi este doar prima etapă, prin toate măsurile pe care le vom lua, inclusiv pachetul 2 anunțat de primul ministru, vom încerca ca aceste măsuri să vizeze în mod egal toate zonele.

Adică efortul să fie cumulat, să fie efortul pe cheltuieli să fie de asemenea important și să-l facem cât mai rapid. Nu puteam să-l facem în nouă zile. Și să știți că nu exista alternativa să nu luăm măsuri.

Pentru că dacă să presupunem nu luăm aceste măsuri acum, eram obligați să luăm dublu la acestor măsuri în numai puțin de 3 luni. Dar eram condamnați 3-4 ani să nu ne mai putem finanța.

Antena 3 CNN: Domnule ministru, ați crescut TVA-ul, creșteți și inflația, statul încasează din ambele părți, însă veniturile românilor se reduc. De ce nu ați ales măsuri care să stimuleze economia să avem creștere economică?

Alexandru Nazare: Să știți că e adevărat că creșterea TVA-ului este un impact pe inflație. Da, sunt absolut de acord. Dar asta nu înseamnă că nu luăm măsuri de stimulare a investițiilor.

Numai că obiectivul primordial în aceste 8 zile a fost să luăm măsurile prin care, prin negocieri cu Comisia, datorită deficitului de încredere pe care România l-a acumulat până acum, care e un deficit semnificativ. Paleta de decizii pe care o mai aveam la dispoziție n-a fost și nu este atât de largă. Trebuie să spunem adevărul.

Pentru că am ignorat aceste lucruri foarte mulți ani de zile și nu mai avem aceeași încredere. Ca atare, vom lua măsuri pe investiții, bineînțeles. Ne vom concentra pe investiții, ne vom orienta spre investiții, dar nu puteam să facem acest lucru în primele 8 zile.

Reporter Digi 24: Cotele despre care s-a vorbit inițial de TVA au fost diferite față de ce vedem acum. S-a vorbit ca cea de la 5% să crească la 9%, cea de la 9% să crească la 19%. Acum s-a venit cu această variantă de 21%, deși știm că nu ar fi fost de acord nici președintele, de fapt a spus și public și în campanie. Dacă ne puteți explica de ce s-a ajuns la această cotă, pentru că bănuiesc că ați făcut analize pe impact. Varianta despre care am vorbit inițial, câți bani ar fi adus și n-ați putut acoperi dacă rămâneam la acele cote? Pentru că s-a vorbit că se va face o analiză în octombrie. Și de asemenea, dacă în urma discuțiilor cu reprezentanții de la Bruxelles, ei au cerut creșterea cotei la 21% și, totodată, reprezentanții Fitch, ce impact au avut în cazul acesta pe acest pachet?

Alexandru Nazare: O să încep cu partea a doua a întrebării. Reprezentanții de la agențiile de rating în special Fitch încep analiza supramăsurilor noastre pentru evaluarea pe care o vor publica pe 15 august, după 15 iulie. Eu sunt foarte optimist că, odată având validarea obținută în Consiliu de săptămâna viitoare, ne vom menține rating în privința Fitch (...). Negocierile cu Comisia s-au purtat multe luni înainte. S-au purtat și în luna premergătoare investirii Guvernului. Opțiunile Comisiei trimise printr-o adresă scrisă pe 2 iunie au fost foarte clare. Și priveau atât impactul bugetar, ponderea în PIB pentru fiecare tip de măsură pe care eu consideră validă. În discuțiile inițiate de mine, imediat cum am preluat portofoliul, am constatat, după primele discuții, atât la nivel tehnic cât și la nivel de comisari, că acestea sunt variantele acceptate (...). Comisia consideră creșterea la 21% ca o măsură credibilă, având în vedere deficitul de încredere pe care l-am acumulat în niște ani de zile.

Reporter DC News: Ați spus mai devreme că ar trebui să ne comparăm cu țările din jur. Bulgaria aderă la 1 ianuarie 2026 la zona euro, România rămâne, cel puțin o perioadă, în acest deficit excesiv. Ce le puteți transmite antreprenorilor care se gândesc serios să-și mute afacerile în Bulgaria, unde sunt taxe mai mici decât în România?

Alexandru Nazare: Le pot transmite că trebuie să aibă încredere că acest guvern, în perioada următoare, va identifica măsurile prin care să facem viața a antreprenorilor mai ușoară, din toate punctele de vedere. Vorbesc aici de debirocratizare, vorbesc aici de povara pe care o au în relație cu administrațiile fiscale, vorbesc aici de sprijin pentru investiții și vorbesc aici de un dialog pe care trebuie să-l ducem cu antreprenorii la un alt nivel. E adevărat că în aceste 7-8 zile nu am avut suficient timp să întreținem un dialog așa cum ar fi trebuit cu fiecare industrie în parte, dar acest lucru trebuie să-l facem tocmai pentru a lua măsurile cele mai bune. Deci îi rog cu respect să aibă încredere.

• Daniel-Ovidiu David – ministrul Educației:

"Acum, în programul de guvernare, sunt două componente. O componentă care ține de specificul Ministerului, pe care am inițiat-o, la care am lucrat, unde am propus 10 reforme, dar nu despre asta discutăm astăzi. Avem și o componentă fiscal-bugetară, care a venit din zona experților în aceste domenii, pe care, ca ministru, am responsabilitatea să o implementez. Și am spus că da, vom implementa aceste măsuri, fiindcă țara se află în situație de criză.

Dar am spus în același timp că voi implementa aceste măsuri într-un context definit de două principii foarte importante. Unu, principiul raționalității, adică orice modificare pe care o facem în zona educației și în zona cercetării, trebuie să se poată înscrie în anumite practici europene la care noi ne raportăm. Și doi, un principiu al decenței, adică așteptăm atâtea resurse în acest moment cât își permite țara, iar pe măsură ce eficientizăm sistemul educației și sistemul cercetării, banii pe care îi obținem prin aceste eficientizări, cum a spus de altfel și premierul ieri, o să-i aducem în acest sistem cu implicații pe termen scurt, mediu și lung.

Pe termen scurt, eu am spus foarte clar că mă aștept ca la educație și cercetare să nu avem de disponibilizat oameni, noi trebuie să angajăm în viitor, sigur, nu acum în situația de criză, dar în viitor trebuie să angajăm oameni. Și doi, nu modificăm salarii. Pe termen mediu, am spus lucrurile pe care le-am început deja să le gândim, că raportul sau punctul de raportare pentru debutant în preuniversitar trebuie să fie salariul mediu brut pe economie și avem nevoie de echivalența în salarii între CS1, CS2 și profesor și conferențiar.

Sunt lucruri deja prezentate în diverse acte normative, nu sunt noutăți, doar că va trebui să le prindem în legea salarizării unitare. Și trei, peste cinci ani, cel târziu, să nu mai amânăm angajamentele pe care le-am făcut față de educație și cercetare, de foarte mulți ani, 1% din PIB pentru cercetare, 15% din bugetul general consolidat pentru el pentru educație, cu o creștere gradată. Sigur, nimeni nu s-a gândit la creștere spectaculoase în primii doi ani, până când ne mai stabilizăm din punct de vedere fiscal, din punct de vedere bugetar.

Astea fiind spuse, ne putem întreba de ce este astăzi educația aici. Educația este aici pentru că educația și cercetarea reprezintă un sistem complex, complicat, cu milioane de oameni, peste patru milioane de oameni, că socotesc familiile și rudele.

Aproape toată România se leagă de educație. Și educația este aici, fiindcă alături de celelalte ministere și alături de ceilalți colegi pe care o să-i auziți vorbind, munca, sănătatea, bugetul nostru este printre cele mai mari bugete dintre ministerele Guvernului. Astfel încât când educația are probleme, țara are probleme.

Când țara are probleme, are și educația probleme. De aceea suntem astăzi aici. Acum sigur că ne putem întreba cum am ajuns aici.

Eu nu vreau să vorbesc în general, domnul ministru Nazare v-a prezentat cadrul general. În zona de educație trebuie să recunoaștem că în orice sistem complex, și din țară, și din străinătate, noi avem și lumini și umbre. Și lucruri bune, și lucruri care nu funcționează bine.

În ultimii ani, în ultimii 2-4 ani, am beneficiat de o infuzie, efectiv, de o creștere a resurselor și o infuzie financiară foarte mare (...).

În ultimii ani, deși numărul de copii din zona preuniversitară a scăzut, numărul de norme didactice a crescut. Norma didactică se referă la partea de interacțiune pe care o ai cu copii, partea de predare, din timpul de lucru de 8 ore dintr-o zi. De ce, altfel spus, mai puțini copii, mai multe norme didactice?

De ce s-a întâmplat acest lucru? Uitându-mă și analizând situația, am văzut că am luat niște măsuri în ultimii ani, prin care stabilind, de exemplu, numărul minim și maxim de copii într-o clasă, am fragmentat clasele (...). Am acceptat foarte multe degrevări de norme. Ce înseamnă degrevare de normă?

Că reducem din orele de interacțiune cu copilul, nu din cele 8 ore în general, ci din orele specifice didactice, în timp ce îți păstrezi salariul. Dar foarte interesant, degrevările din norma didactică au fost însoțite de plata cu ora. Au crescut în sistem și normele libere pe care le acoperim la plata cu ora, probabil din aceleași motive pe care le-am spus înainte. Numai că avem un sistem foarte interesant în care plata cu ora are o valoare mai mare decât ora din timpul de lucru pentru care ești plătit ca profesor, ceea ce nu este o situație tocmai ușor de explicat. Și atunci, iată câteva anomalii în zona aceasta care ne duc într-o situație problematică și din punct de vedere financiar.

Alte anomalii în zona burselor, atât studențești, cât și în zona burselor elevilor. Bugetul pentru bursă a crescut extrem de mult în ultimii ani. Pe de-o parte te bucuri. Orice ministru se bucură când are mai mulți bani pe care poate să-i ducă în sistem. Dar am spus, totdeauna trebuie să ai grijă să duci acei bani în zona în care s-a aprins lumina, nu în zona în care există întuneric. Și de ce spun acest lucru?

Pentru că am generat un fond pentru bursă, ca să ne fie clar acest lucru, care depășește, spre exemplu, susținerea pe care Ministerul Educației și Cercetării o dă întregului sistem de cercetare, dezvoltare, inovare din țară. Am creat un sistem de burse care nu are o structură pe care o găsești ușor în țări vestice la care te raportezi. Am creat un sistem de burse care nu se exprimă în performanța.

Sigur că și timpul e relativ scurt, 2-3 ani, dar totuși ai fi așteptat să vezi o performanță, o schimbare în performanța educațională. De exemplu, măcar participarea la bacalaureat, nu neapărat notele sau rata de succes sau măcar gradul de participare în examinarea națională să crească. Și nu vedem aceste lucruri.

Bun, înțelegând aceste anomalii, ne punem întrebarea. Ce facem? Ce trebuie să schimbăm?

Și de ce am zis că este un moment zero pentru educație? Pentru că dacă noi normalizăm aceste anomalii, putem să cerem acele resurse despre care am vorbit, astfel încât să susținem copiii și profesorii care contează în mediul educațional. Care sunt măsurile propuse? Măsurile vin din analiza pe care v-am prezentat-o înainte. În norma didactică creștem numărul de ore.

Sigur, în medie, diferă de la fiecare nivel de studiu și diferă de la o situație la alta, dar creștem numărul de ore didactice, adică numărul de ore prin care profesorii interacționează direct cu copiii, cu două ore. În medie avem 18 în acest moment, dacă creștem cu două ore vom ajunge la 20. Sigur, în alte situații nu avem 18, avem 22 sau avem 20.

Crește cu 2. Acest lucru am spus că trebuie să respectăm principiul european. Îl respectă?

Da, îl respectă. Prin această creștere cu două ore ne aflăm în jurul unei medii la nivelul Uniunii Europene. Nu suntem în zona din afara limitelor, nici măcar spre limita superioră.

Mai mult, ce vreau să spun este că în cazul acelor profesori care sunt performanți, în cazul acelor profesori care au vechime, printr-o metodologia ministerului vom crea posibilitatea să fie degrevați de timpul de lucru pe care-l au. Altfel spus, crește numărul de ore pentru interacțiunea cu copilul, dar pot accepta faptul că timpul de lucru se reduce la șase ore, de exemplu, dacă ai crescut norma de predare cu două ore. Deci, altfel spus, încercăm să intrăm în standardele europene pe care le avem și în același timp să ne adresăm condițiilor pe care noi le avem în școală.

Această modificare este propusă ca o modificare temporară, în sensul că vreau să pilotăm un ciclu de studii, adică patru ani. Și vom vedea peste patru ani ce efect a avut asupra educației. Doi, plata cu ora, valoarea, ca să spun așa, pe care o dăm pentru o oră la plata cu ora, se schimbă.

Dacă până acum o oră se raporta nu la cele 40 de ore pe săptămână sau 8 ore în fiecare zi, ci se raporta la cele 18 ore pe care tu le aveai în interacțiune directă cu copilul, normal este să-ți raportezi salariul la numărul de ore pentru care ești plătit, adică la 40 de ore, nu la 18 ore. Este o altă schimbare importantă. Dacă mergem în zona burselor, în zona burselor pentru studenți, prin legea din 2023 s-au creat aceste facilități extraordinare.

Sigur, repet, eu cred că ca intenție a fost o intenție bună. Dar uite că nu este una pe care să o putem duce, nu este una sustenabilă. În 2023, punctul de raportare, de exemplu, pentru bursele studenților era salariul minim brut pe economie.

Ceea ce propunem ca punct de referință este salariul minim net pe economie, dintr-un motiv rațional, bursele nu sunt impozitate, și atunci te raportezi la salariul minim net pe economie, și în același timp, în zona studenților, adulți fiind, bursele le vom da atâta timp cât sunt la școală, nu și în vacanțe, adică pe parcursul activităților educaționale.

Evident că fondul de burse se schimbă, se modifică, scade în comparație cu 2023. Dar vă spun că aproape nimic, din punct de vedere financiar, nu se poate compara cu situația de criză pe care o avem acum față de ce-a fost în 2023 sau în 2024. Deși fondul scade față de 2024 sau 2023, este mai mare decât ce-am avut în 2022, înainte să facem aceste schimbări.

Și voi discuta strâns cu studenții să vedem ce alte facilități pentru ei putem să găsim ca urmare a acestor modificări. Și această modificare o văd ca una temporară pentru un ciclu de studiu, și anume pentru un ciclu de studiu de trei ani. Voi discuta cu studenții să văd cum putem implementa cât mai rațional acest lucru.

După cum voi discuta și cu actorii sociali și cu sindicatele din domeniu, să văd cum propunerile legate de modificările în normele pe care le avem pot fi implementate într-o variantă cât mai funcțională. În zona elevilor nu schimbăm doar bugetul. În zona elevilor trebuie să schimbăm sistemul de burse.

Noi avem un sistem de burse în acest moment care are o varietate de burse. Burse de merit, burse de reziliență, burse sociale, burse tehnologice. Un sistem foarte complex pe care nu îl vezi în alte țări.

Ce vreau să propun? Simplu și direct spus, ținând cont de ce vezi în alte țări și de cât își permite țara în acest moment. Trei tipuri de bursă.

Unu, bursa de merit, dar meritul va fi definit ca merit, adică maxim 15% dintr-o clasă cu nota minimă 9. Nu mai mult de 15%. Acum avem prin lege minim 30% cu nota limită 9.50, dar dacă toți copiii dintr-o clasă au 9.50, toți primesc bursă și de la 30% ajungem la 90% sau la 100% dacă sunt toți. Ceea ce nu este obișnuit. Doi, bursa socială, dar bursa socială va fi foarte bine gândită pentru a merge spre copiii care au nevoie să fie ajutați să vină la școală, care au probleme economice, care sunt în zona de risc, care sunt persoane dezavantajate.

Pentru asta va merge bursa socială. Și, foarte important, bursele tehnologice pentru copiii care sunt în școli profesionale, care lucrează în parteneriat cu diverse companii, cu diverse firme. Vom menține premiile pentru olimpici și pentru performanțele foarte mari.

Și chiar vom crește ușor premiile pentru că, uite, spre exemplu, vreau ca pentru o olimpiadă internațională, dacă ai luat mențiune, să poți să-ți acoperi prin acel premiu o bursă de merit în fiecare lună. Mi se pare un lucru corect. În acest moment, de exemplu, premiile pentru olimpiadele internaționale variază undeva între 4.000 de euro și 1.000 de euro și, pe lângă asta, mai iei și o bursă în fiecare lună. Nu mai putem susține acest sistem. Unii copii, chiar colegi sau oameni pe care îi știu, copiii prietenilor mei, mi-au spus că sunt supărați pe mine, pe premier, pe președinte, pe sistemul în general, că ei au învățat și vor să ia bursă din toamnă. Și le spun tuturor, ce le-am spus și celor pe care îi cunosc, ca ministru al Educației și Cercetării, nu vreau ca în mintea copiilor să apară ideea că ei învață pentru notă, pentru a lua o bursă.

Educația este obligatorie. Fac tot ce ține de mine să vină cu plăcere la școală, să vadă școala ca o cale spre succesul social, dar nu vreau să vadă școala ca o modalitate, în această fază, de a învăța pentru o notă care să le aducă niște bani. Și faptul că avem această perspectivă în nici doi ani, că de doi ani avem acest sistem atât de generos, cum era în urmă cu trei ani?

Nu vorbesc de generația mea. În urmă cu trei sau patru ani, cum am putut funcționa? Așa că îi rog pe toți elevii să înțeleagă că cei care au nevoie să fie ajutați social vor fi ajutați.

Meritul va fi definit ca merit, iar cei care sunt foarte performanți pe olimpiade naționale și internaționale vor primi ca premiu mai mult decât au primit până acum. În general acest sistem de burse mi se pare un sistem care este și performant și corespunde cu alte practici europene și este și echitabil în același timp".

Sesiune de întrebări

Reporter Realitatea: Mare parte dintre profesori au transmis deja că nu sunt de acord cu această creștere a normei didactice. Sindicatele au stabilit un calendar de proteste și anunță că școala va începe în stradă când vor organiza un miting cu toți profesorii din întreaga țară. Aș vrea să ne explicați cu exactitate de ce s-a luat această măsură a creșterii de norme didactice, dacă la discuțiile pe care le-ați avut cu sindicaliștii, săptămâna trecută, ați ținut cont de propunerile care au venit de la ei și de asemenea să ne precizați dacă ei ar mai putea declanșa o grevă generală din moment ce semnați acel contract colectiv de muncă.

Daniel David: Sigur că am avut discuții cu sindicatele, sigur că ei văd lucrurile la modul diferit și așa cum le-am spus, înțeleg și pe ei și pe elevi și pe studenți că sunte nemulțumiți, chiar că au inițiat proteste, dar le-am spus și lor că dacă ar fi în locul meu și ar gândi rațional și decent ar trebui să facă același lucru. Observați că toate schimbările pe care le-am făcut corespund unor practice europene, nu ieșim cu niște mecanisme aberante și corespund condiției financiare pe care o are în acest moment țara. Nu ne mai permitem sistemul pe care îl avem acum, nu ne mai permitem anomaliile pe care le avem și rolul meu ca ministru este să normalizăm aceste anomalii ca să putem după aceea susține bine elevii și profesorii care își dau silința pentru acest sistem.

• Petre-Florin Manole – ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale:

"Modificările din actul normativ care au legătură foarte directă cu Ministerul Muncii sunt în principal pe două categorii. Pe de-o parte, referitoare la salarizare și aici ideile principale sunt acelea că veniturile salariale rămân la nivelul lui decembrie 2024 până la sfârșitul anului următor, 2026. O altă temă importantă este aceea că se reduce majorarea salariilor de bază de la maxim 50%, la maxim 35% atunci când este vorba despre cei care lucrează în proiectele finanțate din fonduri europene. Este o scădere de 15% aici și este adăugat și un criteriu pe care l-am putea considera ca fiind un criteriu de performanță acela că această majorare se va acorda doar pe perioada contractată în proiect și nu pentru prelungirea perioadei de implementare a unui proiect, astfel încât să încercăm și să avem termenele respectate.

Indemnizația de hrană are un plafon de până la 6.000 lei lunar. Rămâne și se prelungește până la sfârșitul anului viitor suspendarea ocupării posturilor prin concurs pentru a nu crește numărul de angajați din sistemul bugetar și deci și cheltuiala aferentă. Nu se vor actualiza evident cu rata inflației, de exemplu, pensiile speciale de serviciu, niciuna dintre ele, la fel cum nu se va actualiza cu rata inflației până la sfârșitul anului 2026, nici valoarea punctului de referință. Iar a doua temă principală este referitoare la CASS pentru pensiile mai mari de 3.000 lei. Aici explicația pe scurt are în vedere faptul că 2.911.000 de pensionari nu vor avea de plătit niciun leu în plus cu ocazia acestei modificări legislative și poate explicat un pic, foarte pe scurt, un pensionar care are o pensie de 3.100 de lei o să aibă o sarcină în plus de 10 lei și, la o altă extremă, un pensionar care are o pensie în plată de 15.000 de lei va avea 1.200 de lei de plătit la CASS. Adică e foarte important de spus că sub 3.000 de lei nu se aplică acest CASS. Acestea sunt principalele puncte.

Aș mai adăuga și pe cel referitor la voucherele de vacanță care se vor acorda spre deosebire de până acum când se acordă pentru cei care câștigă sub 8.000 de lei net. Începând de la intrarea în vigoare a actului normativ se va acorda acest beneficiu pentru cei care câștigă mai puțin de 6.000 de lei net. Deci este o diferență în acest prag de 2.000. În rest, multe alte prevederi sunt prevederi care, de fapt, sunt prelungite din ordonanța-trenuleț, din decembrie 2024, până la decembrie 2026".

Sesiune de întrebări

Reporter: Ați stabilit că pensiile vor rămâne înghețate și anul viitor, valoarea punctului de referință rămâne 81 de lei. Ultimele date de la Casa de Pensii ne arată că pe luna iunie, pensia medie este de 2.766 de lei, coșul minim de consum pentru o singură persoană este de 3.972 de lei. Sigur, dacă punem și ultimele scumpiri, s-ar putea să fie mai mare, nu avem date actualizate. Aș vrea să vă întreb de ce totuși nu găsiți bani pentru a indexa pensiile, de ce nu ați făcut o reformă cu pensiile speciale și dacă dumneavoastră ați putea să vă întrețineți într-o lună cu 2.766 de lei, cât este pensia medie după recalculare.

Florin Manole: În primul rând, da, pensia este 2.766, dacă ne referim și la pensiile din agricultură, altfel 2.813, nu pentru că ar fi neapărat o diferență foarte mare, dar e important de spus asta. Dacă se poate cineva întreține dintr-o sumă modestă... am lucrat pe salariul minim pe economie când am venit în București ca student și încă de pe atunci știu că este extrem de greu, este adevărat. Am avut această experiență personală câțiva ani până am terminat studiile și am putut să evoluez de la salariul minim pe economie la mai mult și de aceea am fost întotdeauna și eu și Partidul Social-Democrat militanți, aș spune unor ori chiar foarte zgomotoși și hotărâți, ai creșterii salariului minim și a punctului de pensie.

• Alexandru-Florin Rogobete – ministrul Sănătății:

"Sigur că măsurile fiscale stabilite și construite de coaliția de guvernare afectează, pe de-o parte, mai multe segmente din zona sănătății și aș atinge două puncte importante. Primul și cel mai important este dat de creșterea contribuției la asigurări de sănătate, și aici mă refer de creșterea numărului de contribuabili, iar al doilea punct important unde se regăsesc efectele, dar și reformele, este dat de către zona concediilor medicale, dar mai important decât atât, cred că reformele de bază din sistemul de sănătate, pe care unele dintre acestea au fost deja pornite și le-ați văzut public, altele urmează, și aici mă refer la creșterea capacității de răspuns pentru ambulatoriile de specialitate, la creșterea numărului de paturi de spitalizare de zi, la accelerarea programelor de screening populațional pentru a reduce numărul de pacienți care ajung la spital într-o formă de boală mult mai agravată și care, din păcate, de multe ori nu se mai poate face nimic. Eu, ca ministru al Sănătății, am obligația să protejez pe cât se poate de mult pacienții, pacienții cu boli grave, pacienții cu boli cronice și, sigur, pacienții în general, motiv pentru care, în ceea ce privește baza sau metoda de lărgire a numărului de contribuabili la contribuția de asigurări de sănătate pentru persoanele cu handicap, nu se va aplica taxa CASS.

De asemenea, se menține calitatea de asigurat fără plata contribuției pentru bolnavii cu afecțiuni oncologice, beneficiari ai programelor de sănătate, până la vindecarea respectivei afecțiuni. De asemenea, bolnavii neasigurați, dar care beneficiază de alt tip de programe naționale de sănătate, vor beneficia de servicii medicale în cadrul acelui program de sănătate. Și aici vă dau exemplul diabetul sau cardiologia, de exemplu, sau alte programe.

Persoanele coasigurate, respectiv soțul, soția sau părinții fără venitul propriu, aflați în întreținerea unei persoane asigurate, vor dobândi calitatea de asigurat în condițiile în care persoana care le coasigură, respectiv, această persoană va plăti contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru 6 luni, calculată la salariul de bază minim brut garantat în plată și se acordă calitatea de asigurat pentru 12 luni. Celelalte categorii exceptate vor fi, sau pentru celelalte categorii se vor ridica excepțiile de la plata CASS.

Un alt subiect discutat intens în ultima perioadă în spațiul public a fost cel al concediilor medicale. Și aici fac o mențiune importantă, nu se va aplica CASS pentru patologiile grave și care creează de multe ori adevărate drame, și anume bolile oncologice sau alte boli grave, urgențele medicochirurgicale, urgențele cardiace și așa mai departe. Se va aplica CASS ca până acum, doar pentru codul de boală 01.

Noutatea pentru codul de boală 01, pentru că ați văzut cu toții excesele care au apărut în acest segment, în acest domeniu, sunt reașezarea, dacă doriți, a procentelor de indemnizație. În sensul că pentru o perioadă de până la șapte zile se va aplica un procent de 55%, pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile se va aplica un procent de 65%, iar pentru o perioadă de peste 15 zile un procent de 75%. Această modificare și această reglementare importantă din punctul nostru de vedere pentru codul de boală 01, așa-numita boală obișnuită, acolo unde am identificat sute de concedii care din punctul nostru de vedere par în momentul de față a fi fictive, dar sigur, corpul de control este în desfășurare, vom economisi pentru nevoia reală din sistemul de sănătate peste jumătate de miliard.

Fac continuare o precizare importantă, toate programele naționale de screening, atât pentru cancer, cât și pentru alte boli sau afecțiuni importante, cele cardiologice, neurologice, screening-ul neonatal pentru diabet zaharat, vor fi asigurate indiferent dacă pacientul, dacă persoana este sau nu asigurată".

Sesiune de întrebări

Reporter DC News: 2026 este ultimul an în care putem accesa bani din PNRR. Câte spitale credeți că vor fi finalizate până la acel termen-limită, având în vedere că banii din PNRR nu trebuie dați înapoi, nu sunt o formă de împrumut?

Alexandru-Florin Rogobete: Astăzi avem în construcție 14 unități sanitare. Noi sunt 14 șantiere pe care ne bazăm în negocierea care urmează cu Comisia Europeană. În cursul acestei săptămâni am avut întâlniri cu toți beneficiarii și cu constructorii, diriginții de șantieri, managerii de proiect, oameni tehnici care lucrează efectiv în șantier și am găsit o serie de mecanisme de accelerare.

Vă dau câteva exemple, pe multe șantiere mai întârziate se va crește numărul de personal, de muncitori care vor lucra efectiv în șantier și pentru majoritatea acolo unde poziția geografică permite, se va lucra inclusiv noaptea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News