Capcanele din chiuvetă. Ce să nu arunci niciodată pe țeava de scurgere
În goana zilnică, mulți dintre noi alegem calea cea mai rapidă atunci când vine vorba de curățenie în bucătărie: aruncăm resturile direct în chiuvetă, convinși că odată cu apa, totul dispare fără urmări. Realitatea este însă cu totul alta. Multe dintre lucrurile pe care le aruncăm inconștient pe țeava de scurgere pot avea efecte dezastruoase, nu doar pentru instalațiile sanitare din locuință, ci și pentru mediul înconjurător.
Înfundarea țevilor este una dintre cele mai frecvente probleme casnice, iar în cele mai multe cazuri, cauza o reprezintă obiectele sau substanțele nepotrivite aruncate în chiuvetă. De aceea, este esențial să știm ce nu are ce căuta pe țeava de scurgere și cum putem preveni aceste neplăceri.
Un exemplu clasic este uleiul alimentar. Mulți oameni au reflexul de a-l arunca în chiuvetă imediat după prăjit sau gătit, fără să conștientizeze efectele. Toate aceste grăsimi se vor solidifica atunci când intră în contact cu apa, ceea ce înseamnă că o să creezi acele dopuri de grăsime care sunt foarte greu de îndepărtat. De aceea, se recomandă păstrarea uleiului uzat în recipiente speciale și reciclarea lui în centre dedicate, nu deversarea în rețelele de canalizare.
De asemenea, trebuie evitată aruncarea legumelor fibroase precum cojile de ceapă sau țelina, dar și a cojilor de fructe. Acestea nu doar că pot bloca traseul apei, dar se pot acumula în timp, generând mirosuri neplăcute și dificultăți majore în evacuarea deșeurilor. Acestea pot înfunda cu ușurință țeava de scurgere, așa că trebuie să meargă la coșul de gunoi.
Alimentele care conțin amidon, cum ar fi orezul, pastele sau cartofii, reprezintă o altă sursă de pericol. La contactul cu apa, acestea se umflă și formează o pastă densă care acționează asemenea unui lipici. O să dea naștere unei substanțe asemănătoare unui dop pentru țeava de scurgere. Aceste resturi trebuie colectate separat și eliminate corespunzător.
Nici zațul de cafea nu trebuie ignorat. Deși pare inofensiv, particulele fine se adună rapid pe interiorul țevilor, favorizând formarea blocajelor. Zațul se aruncă doar la coșul de gunoi. În cazul în care ajunge pe țeava de scurgere, o poate bloca și asta înseamnă costuri suplimentare și probleme mai mari.
Un alt element pe care mulți îl trec cu vederea sunt etichetele autoadezive de pe fructe sau legume. Acestea sunt concepute pentru a rezista la umiditate și, odată ajunse în sistemul de canalizare, se pot lipi de pereții țevilor, blocând trecerea normală a apei. De regulă, acestea se pot lipi de țevi și rezistă umezelii, așa că în loc să se descompună, o să dea naștere unui dop.
Coaja de ou, aparent inofensivă, poate deveni un alt obstacol în calea unei bune funcționări a canalizării. Se descompune greu și se poate agăța de alte reziduuri deja prezente pe conductă, contribuind la formarea unui blocaj. Dacă ajung în țeava de scurgere, o să devină o problemă destul de mare.
Nici substanțele de curățare învechite sau nefolosite nu trebuie turnate în chiuvetă. Pe lângă riscul de a distruge țevile, acestea conțin chimicale periculoase pentru mediu. Deversarea lor în sistemul de canalizare înseamnă contaminarea apelor și deteriorarea rețelelor publice.
Citește și: De ce ar trebui să consumi miere în fiecare zi
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
