Grecia a transmis un mesaj clar și ferm Turciei: dacă Ankara dorește să beneficieze de fondurile de apărare ale Uniunii Europene, trebuie să renunțe oficial la amenințarea de război împotriva Atenei, lansată în urmă cu trei decenii.
Declarația a fost făcută joi de premierul grec Kyriakos Mitsotakis, în contextul în care Uniunea Europeană lansează noi instrumente de finanțare pentru proiecte strategice de apărare.
„Dacă Turcia dorește să aibă acces la instrumentele europene de finanțare a apărării, preocupările legitime ale Greciei și Ciprului ar trebui luate în considerare”, a afirmat Mitsotakis, cu trimitere directă la inițiative precum noul fond european SAFE (Acțiunea de Securitate pentru Europa), destinat achizițiilor comune de armament, conform Reuters.
Conflictul îndelungat dintre cele două state vecine – ambele membre NATO, dar cu o istorie tensionată – se manifestă în special în disputele privind spațiul aerian, drepturile maritime și statutul Ciprului, divizat din punct de vedere etnic. În 1995, parlamentul turc a adoptat o rezoluție care considera extinderea unilaterală a apelor teritoriale grecești în Marea Egee dincolo de șase mile marine drept „casus belli”, adică un motiv de război.
Mitsotakis a reiterat că această amenințare nu mai are ce căuta într-un cadru de cooperare europeană: „Au trecut 30 de ani de când Adunarea Națională Turcă a votat infamul casus belli. Cred că, 30 de ani mai târziu, a sosit momentul să le cerem direct prietenilor noștri turci să îl retragă de pe masă.”
Guvernul turc nu a comentat oficial imediat poziția exprimată de Atena, dar o sursă din Ministerul Apărării din Turcia a reacționat anterior în termeni critici față de tentativele Greciei de a bloca accesul Ankarei la proiectele de apărare europene.
„Transportarea disputelor bilaterale pe platforme multilaterale și prezentarea unei abordări menite să excludă țara noastră este un pas care nu este făcut cu bune intenții și nici unul inteligent”, a declarat sursa, reafirmând importanța Turciei pentru arhitectura de securitate a Europei.
În pofida divergențelor, Grecia și Turcia au avut în ultima perioadă o deschidere către reluarea dialogului. Mitsotakis a precizat că un mesaj în acest sens va fi transmis în curând președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, iar o întâlnire la nivel înalt între cele două țări este planificată pentru lunile următoare.
De asemenea, cele două părți explorează posibilitatea unor negocieri oficiale privind delimitarea zonelor maritime, un subiect extrem de sensibil, dar esențial pentru stabilirea drepturilor economice în estul Mediteranei.
Disputa survine într-un moment în care Uniunea Europeană dorește să își întărească autonomia strategică și capacitatea de apărare comună, în special în contextul războiului din Ucraina și al incertitudinilor geopolitice globale. Accesul la fonduri precum SAFE este considerat un pas important pentru statele membre și partenerii apropiați, dar poziția Greciei ar putea complica ambițiile Ankarei de a se integra în aceste inițiative.
Grecia, sprijinită adesea de Cipru în demersurile sale diplomatice, insistă că parteneriatele strategice nu pot fi construite atâta timp cât amenințările militare rămân pe masa negocierilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci
de Roxana Neagu