În timp ce Putin caută opțiuni de pace, naționaliștii ruși cer Moscovei să continue lupta în Ucraina

Deși Vladimir Putin pare să ia în calcul o eventuală rezolvare diplomatică a conflictului din Ucraina, o parte vocală a susținătorilor regimului său se opune ferm ideii de a pune capăt ostilităților. Este vorba despre nucleul dur al naționaliștilor ruși, cunoscuți sub denumirea informală de „patrioții Z”, care încearcă să mențină războiul în centrul agendei.

Pavel Gubarev, un susținător pro-rus activ dintr-o zonă ocupată a regiunii Donețk, și-a exprimat vehement nemulțumirea față de scenariul înghețării conflictului: „Ne predăm armele, ne predăm țara!”, a scris acesta pe rețelele sociale, criticând posibilitatea unei soluții de compromis.

Dintr-o perspectivă occidentală, poziția lui Putin ar putea părea slăbită. Cu toate acestea, indivizii asociați simbolului „Z” – inscripționat pe echipamentele militare rusești din Ucraina – trebuie să respecte limitele impuse de regimul de la Kremlin și, potrivit surselor apropiate puterii, nu constituie un pericol real pentru conducerea actuală. Atunci când o decizie clară privind pacea va fi luată, aceștia vor fi nevoiți să se conformeze.

În același timp, serviciile ruse de securitate rămân atente la acțiunile acestor naționaliști extremiști, pentru a preveni eventuale acte care ar putea periclita planurile de negociere.

"Nu sunt cu toții sub control total"

Experții atrag atenția asupra riscurilor. Deși acești "Z-patrioți" susțin prelungirea războiului în opoziție cu apelurile la pace din partea unor lideri occidentali, precum Donald Trump sau oficiali europeni, retorica lor poate provoca instabilitate, generând speranțe nerealiste în rândul populației cu privire la o ofensivă militară de amploare.

„Nu sunt cu toții sub control total”, afirmă Tatiana Stanovaya, expertă în politica Kremlinului, afiliată Carnegie Russia Eurasia Center.

Stanovaya – etichetată anul trecut drept „agent străin” de autoritățile ruse – a menționat că o parte dintre patrioții Z cer recucerirea Kievului și Odessei, ba chiar lansarea unor atacuri asupra Poloniei, depășind clar obiectivele oficiale anunțate de Putin: anexarea a patru regiuni ucrainene și menținerea Crimeei.

„Faptul că incită populația și împing societatea să susțină o campanie militară extinsă reprezintă un obstacol, iar eforturile de a-i face să-și tempereze discursul sau să tacă sunt în curs, deoarece agită societatea exact când Putin are nevoie de calm pentru negocieri”, a spus Stanovaya.

Administrația prezidențială de la Moscova nu a oferit un punct de vedere oficial cu privire la aceste informații.

Influenceri pro-război, inclusiv bloggeri și jurnaliști de front, se bucură de o audiență considerabilă pe Telegram, cu sute de mii de urmăritori. În ciuda vizibilității lor, ei sunt conștienți că nu trebuie să depășească anumite limite.

Precedentele sunt clare. Figuri precum Evgheni Prigojin, fost lider al grupului Wagner, și Igor Ghirkin, fost ofițer FSB, au suferit consecințe după ce au contestat linia oficială: Prigojin a decedat într-un accident aviatic, iar Ghirkin a fost arestat.

Kremlinul a negat vehement orice implicare în moartea lui Prigojin, catalogând speculațiile ca „minciuni absolute”. Oficial, conducerea de la Moscova neagă orice interferență în deciziile instanțelor, deși această poziție este pusă sub semnul întrebării de opozanți.

Naționaliștii sau "Z-patrioții", cum sunt descriși în mai multe publicații, au fost o resursă valoroasă pentru autorități în consolidarea sprijinului intern pentru război, dar, dacă devin o sursă de instabilitate, pot fi reduși la tăcere. Mai multe surse anonime confirmă că, atunci când Kremlinul va decide finalul conflictului, acești naționaliști își vor modifica rapid discursul.

„Va fi ca și cum s-ar apăsa un întrerupător”, a declarat una dintre surse.

Între pace și escaladare

În timp ce Putin a propus recent reluarea negocierilor directe cu Ucraina la Istanbul, mai multe voci radicale din interiorul Rusiei și-au manifestat nemulțumirea. O delegație rusă a fost prezentă în Turcia pentru discuții, dar nu era clar dacă liderul de la Kremlin va participa.

„Războiul nostru va continua până la eliberarea completă a Novorusiei și Malorusiei”, a transmis pe blogul său Konstantin Malofeev, un om de afaceri cu viziuni radicale, apropiat de elitele guvernamentale. Acesta nu a răspuns solicitărilor de interviu.

În paralel, Dmitri Medvedev – fost președinte și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate – a scris pe platforma X că un eventual armistițiu ar „oferi un respiro” forțelor ucrainene.

Chiar dacă este cunoscut pentru retorica sa belicoasă, opiniile lui Medvedev sunt considerate relevante, având în vedere poziția sa în cadrul sistemului și apropierea de Putin, afirmă diplomați și analiști.

Totodată, sursele susțin că atitudinea radicalilor naționaliști, exprimată fără un cadru prestabilit, poate fi un indicator al direcției în care se îndreaptă politica oficială.

Dacă conflictul se apropie de încheiere, cei care refuză să se alinieze riscă sancțiuni severe. Regulile nescrise rămân clare: nu este permisă critica directă a lui Putin sau a conducerii militare.

O lege intrată în vigoare la scurt timp după lansarea invaziei prevede pedepse de până la 15 ani pentru „discreditarea” armatei.

Ghirkin, care a acuzat conducerea rusă de eșec, a fost condamnat în 2024 la patru ani pentru incitare la extremism. Chiar și din închisoare, acesta a transmis: „doar un prost sau un sabotator care sprijină inamicul în sfera informațională ar putea vorbi despre sfârșitul iminent al războiului sau despre un compromis.”

Evgheni Prigojin a condus o revoltă armată în iunie 2023, îndreptându-se spre Moscova în încercarea de a forța schimbări la vârful armatei. A decedat două luni mai târziu, într-un incident aviatic considerat suspect. Putin a afirmat ulterior că avionul ar fi fost distrus de grenade detonate la bord, în timp ce pasagerii se aflau sub influența substanțelor interzise.

O rețea de influență și propagandă

Conceptul de „patrioți Z” este asociat în mentalul colectiv rus cu influencerii și corespondenții de front, dar influența acestora s-a extins. Ministerul Apărării și Kremlinul i-au cooptat în diverse inițiative de comunicare, unii devenind vectori oficiali de propagandă.

Această rețea cuprinde și politicieni din Duma de Stat, consultanți politici și comentatori TV, care alimentează discursul pro-război prin talk-show-uri și analize loiale liniei oficiale. De asemenea, „partidul războiului” include figuri din aparatul de securitate și armată, cu legături directe cu puterea.

În emisiunile televizate, unii comentatori merg până la a lansa amenințări deschise la adresa Occidentului, evocând utilizarea armelor nucleare sau invazia statelor baltice.

O a patra sursă din interiorul Federației Ruse susține că există presiuni interne asupra lui Putin din partea acestor cercuri pentru a „rezolva odată pentru totdeauna problema Ucrainei”.

Stanovaya estimează că doar 10–15% dintre ruși împărtășesc convingerile patrioților Z, dar remarcă faptul că ideologia lui Putin, profund ancorată în obsesii teritoriale și de securitate, reduce influența acestor grupuri.

„Fără schimbări externe radicale, Putin este hotărât să încheie războiul în termenii săi proprii”, afirmă ea. „Este pregătit să continue războiul ani de zile sau să-și atingă scopurile pe alte căi”, a completat aceasta, conform Reuters.

CITEȘTE ȘI: Președintele Ucrainei, nemulțumit, în Turcia. Ce i-a transmis Zelenski lui Putin, care nu s-a prezentat la negocieri

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News