Ziua de vot din România, marcată de un scrutin prezidențial cu o miză excepțională, se află în atenția presei internaționale.
La mai bine de trei decenii de la căderea regimului comunist, România se confruntă cu o realitate apăsătoare: democrația pare blocată într-un cerc vicios al neîncrederii și al nemulțumirii sociale. Criza economică persistă, iar inflația se apropie de pragul de 5%, accentuând presiunea asupra traiului de zi cu zi. Mai multe publicații din presa internațională scriu despre alegerile din România, urmărind cu mare interes scrutinul de astăzi. Fiecare vine cu anumite nuanțe care ne arată cum percepe comunitatea internațională acest moment politic decisiv.
Conform POLITICO, în județul Alba, "un loc cu un puternic simbolism istoric", mulți cetățeni privesc alegerile prezidențiale din această duminică ca pe o ultimă șansă de a zdruncina o structură politică pe care o consideră profund compromisă. Sentimentul general este de revoltă și exasperare.
„Îi spunem caracatița mare, pentru că are tentacule peste tot — doar cei de sus câștigă,” afirmă Dragoș, taximetrist și copil al Revoluției, născut chiar înainte de prăbușirea dictaturii. „Democrația a fost doar un cuvânt. Suntem tot în comunism — în toate formele lui.”
Cu o sinceritate crudă, cuvintele lui reflectă starea de spirit a multora dintre cei care s-au săturat să spere degeaba.
Această deziluzie generalizată face ca "scrutinul din acest an să fie un simbol al rupturii dintre populație și conducători", scrie sursa citată. Este pentru prima oară, de la începuturile tranziției democratice, când niciunul dintre candidații rămași în cursă nu provine din formațiunile politice clasice care au condus țara, într-un fel sau altul, începând cu 1989, mai scrie sursa citată.
Potrivit Politico, ambii competitori se prezintă drept exponenți ai luptei împotriva sistemului și își asumă angajamentul de a eradica corupția. "Totuși, asemănările dintre ei se opresc aici. Campania a fost tensionată, polarizantă și a împărțit societatea în două tabere ireconciliabile. Acuzațiile privind nereguli și atacuri murdare au apărut încă dinainte ca rezultatele finale să fie anunțate".
Potrivit The Guardian, turul doi al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 18 mai 2025, este considerat unul dintre cele mai importante evenimente electorale din Europa în acest an. Competiția se desfășoară între George Simion, un admirator al lui Donald Trump, și Nicușor Dan, un independent centrist și pro-european. Simion, liderul partidului naționalist AUR, a câștigat primul tur cu 41% din voturi, iar o eventuală victorie a sa ar putea influența relația României cu UE și poziția sa față de Ucraina, scrie sursa citată.
Alegerile prezidențiale din România au atras atenția analiștilor din întreaga Europă, fiind considerate un test major pentru direcția politică a țării și o oglindă a tensiunilor care se resimt și în alte state membre ale Uniunii Europene. Cu o societate divizată profund între orientarea pro-europeană și apelurile tot mai vocale ale naționalismului suveranist, România se află într-un moment critic, în care rezultatul alegerilor ar putea influența nu doar politicile interne, ci și poziționarea geostrategică a țării.
Partidul condus de George Simion, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a obținut un scor puternic în primul tur, capitalizând pe nemulțumirile populației față de corupție, inegalități economice și percepția unei clase politice deconectate de la realitățile oamenilor de rând. Pe de altă parte, Nicușor Dan, care candidează ca independent și a reușit să avanseze în turul al doilea, propune un mesaj axat pe pragmatism, lupta anti-corupție și menținerea angajamentelor europene. El este perceput ca o alternativă de echilibru într-un climat politic volatil, susținut de segmente din populație care caută stabilitate și continuitate în reforme. Pentru mulți votanți indeciși, această cursă se reduce la alegerea între două viziuni radical diferite despre viitorul României, mai scrie The Guardian.
Reuters notează că alegerile prezidențiale din România au loc într-un context economic dificil, marcat de o inflație ridicată care pune presiune pe bugetele familiilor și asupra întregii economii naționale. Această situație economică complicată amplifică nemulțumirile publicului față de elitele politice și crește sentimentul euroscepticismului în rândul electoratului. Mulți alegători caută o schimbare reală în conducerea țării, iar scrutinul este privit ca o oportunitate decisivă de a aborda problemele persistente care afectează viața de zi cu zi.
Alegerile prezidențiale din România sunt urmărite cu interes nu doar de populația internă, ci și de comunitatea internațională, întrucât rezultatul va influența direcția politică a uneia dintre cele mai mari economii emergente din Europa Centrală și de Est. În condițiile în care România este un actor-cheie în cadrul Uniunii Europene și al NATO, noul președinte va avea un rol important în stabilirea priorităților strategice legate de securitate și cooperare regională, notează sursa citată. Alegătorii, în special tinerii, par să fie motivați de dorința de a vedea o guvernare care să adreseze atât provocările sociale, cât și reformele economice necesare pentru modernizarea țării.
Totodată, alegerile reflectă o schimbare în peisajul politic românesc, unde partidele tradiționale își pierd treptat influența în fața unor candidați independenți sau din mișcări mai noi, ce promit o ruptură de vechile practici. Această tendință evidențiază o fragmentare a electoratului și o schimbare a modului în care românii percep reprezentarea politică. Deși participarea la vot rămâne un indicator important al implicării civice, mulți alegători manifestă scepticism față de capacitatea clasicilor politicieni de a genera o schimbare reală.
CITEȘTE ȘI: Alegeri prezidenţiale în Polonia. Cine sunt candidaţii
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Roxana Neagu