Încetarea focului anunțată de Trump între Israel și Iran ridică mari semne de întrebare

Weekendul trecut, președintele Donald Trump a autorizat un atac aerian masiv asupra infrastructurii nucleare a Iranului, mizând că va putea să-și sprijine aliatul israelian în încercarea de a frâna ambițiile nucleare ale Teheranului. Operațiunea a fost gândită astfel încât să nu se lase prins într-un conflict de durată. Obiectivul său a fost să lovească decisiv, dar să evite un război extins.

Doar câteva zile mai târziu, Trump anunța cu entuziasm un acord de încetare a focului între Iran și Israel. Gestul a alimentat speranțe că presiunea militară ar fi forțat regimul iranian să revină la masa negocierilor. Însă, dincolo de optimismul afișat, realitatea rămâne neclară și încărcată de incertitudini.

Este în continuare neclar dacă armistițiul va deveni realitate și dacă va putea rezista în timp, având în vedere ostilitatea profundă dintre cele două state și deceniile de conflicte indirecte. Acest „război din umbră” s-a transformat, în ultimele două săptămâni, într-o confruntare directă cu raiduri aeriene de ambele părți.

Lipsa unor date concrete despre acordul în sine a fost remarcată

În plus, mesajul postat de Trump pe rețelele sociale, în care proclama o „ÎNCETARE TOTALĂ ȘI COMPLETĂ A FOCULUI”, nu a venit însoțit de niciun detaliu privind eventualul acord. Nu este clar dacă negocierile privind programul nuclear iranian vor fi reluate sau care este situația rezervelor de uraniu îmbogățit ale Iranului - despre care analiștii spun că ar putea fi intacte, în ciuda loviturilor aeriene americane și israeliene.

„Israelienii și-au atins în mare parte obiectivele... iar Iranul căuta o cale de ieșire,” a comentat Jonathan Panikoff, fost oficial american în domeniul informațiilor pentru Orientul Mijlociu. „SUA speră că acesta este începutul sfârșitului. Provocarea este dacă există o strategie pentru ceea ce urmează.”

Lipsa unor date concrete despre acordul în sine a fost remarcată, în ciuda valului de reacții stârnit de declarațiile lui Trump, care au generat speranțe privind o posibilă dezamorsare a conflictului.

Israelul nu a confirmat inițial existența unui armistițiu. Din contră, armata israeliană a raportat că în dimineața zilei de marți au fost lansate rachete dinspre Iran. Unul dintre aceste atacuri a vizat o clădire din Beersheba, unde patru persoane și-au pierdut viața, potrivit serviciului israelian de ambulanță.

După aceste evenimente, Trump a afirmat că armistițiul este „acum în vigoare” și a cerut ambelor tabere să-l respecte.

Un responsabil iranian confirmase anterior că Teheranul este de acord cu o încetare a focului, însă ministrul de externe Abbas Araqchi a declarat că nu va exista nicio oprire a confruntărilor atâta timp cât Israelul continuă să atace.

Totuși, Trump și echipa sa au prezentat această evoluție drept o reușită majoră a politicii lor externe, pe care o promovează sub deviza „pace prin forță”.

Trump a sprijinit concluzia serviciilor israeliene conform căreia Iranul se apropia de dezvoltarea unei arme nucleare - deși Teheranul a negat constant această intenție. La începutul anului, serviciile de informații americane afirmaseră că nu există dovezi că Iranul ar construi o armă nucleară, iar o sursă familiară cu aceste evaluări a declarat recent pentru Reuters că poziția Washingtonului nu s-a schimbat.

Iranul a răspuns cu prudență

Anunțul privind încetarea focului a fost făcut la scurt timp după ce Iranul a lansat o serie de rachete asupra unei baze americane din Qatar. Acest atac a fost perceput ca o replică simbolică la bombardamentele americane din weekend, care au vizat buncărele nucleare subterane ale Iranului cu bombe de peste 13.000 kg. Nu au existat victime.

Surse din administrația americană au precizat că reacția Iranului a fost una atent calculată, cu scopul de a evita o escaladare a conflictului cu Statele Unite.

Trump a făcut apel la ambele tabere pentru a iniția discuții, iar un oficial de la Casa Albă a spus că Israelul a fost de acord cu o încetare a focului, atât timp cât Iranul nu atacă din nou. Potrivit aceleiași surse, Iranul ar fi dat semnale că nu intenționează să continue ofensiva.

Se pare că Trump a discutat personal cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. Vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și emisarul special Steve Witkoff s-au implicat în contactele directe și indirecte cu Iranul. Qatarul a jucat, de asemenea, un rol esențial în facilitarea comunicării cu partea iraniană.

Un alt oficial american a afirmat că Iranul ar fi acceptat armistițiul deoarece se afla într-o poziție fragilă – ținta mai multor zile de bombardamente intense, care au lovit instalații nucleare, baze militare și au dus la asasinarea unor figuri importante din structurile de securitate și cercetare.

În același timp, Trump a lăsat să se înțeleagă că ia în considerare ideea unei „schimbări de regim” în Iran.

Potrivit unor oficiali israelieni, guvernul de la Tel Aviv se gândea deja să pună capăt campaniei militare, mesaj pe care l-a transmis și Washingtonului. Dar, au subliniat aceștia, reacția Iranului urma să fie decisivă.

„Acum că Trump a declarat ‘pace mondială’, lui Netanyahu îi va fi greu să-l contrazică public,” a remarcat Laura Blumenfeld, analist în domeniul Orientului Mijlociu la Johns Hopkins School of Advanced International Studies.

Cea mai riscantă mișcare de politică externă a lui Trump

Decizia de a ordona bombardarea obiectivelor nucleare iraniene a reprezentat o cotitură radicală pentru președintele Trump, care promisese în mod repetat că va ține Statele Unite departe de conflicte externe majore.

Această acțiune - probabil cea mai îndrăzneață și riscantă decizie în politica sa externă - a fost o dublă miză: distrugerea unui sit nuclear crucial (Fordow) și obținerea unei reacții limitate din partea Iranului, fără ca SUA să fie atrase într-un război total.

Existau temeri serioase că Teheranul ar putea riposta în forță - închizând Strâmtoarea Hormuz, atacând baze americane din regiune sau mobilizând grupările armate sprijinite de regim în Orientul Mijlociu și dincolo de el.

Dacă Trump va reuși să domolească tensiunile, va putea contracara criticile dure din partea democraților și va liniști acea parte a electoratului republican care respinge orice implicare militară. În plus, i s-ar oferi ocazia de a reveni la prioritățile sale interne: politica anti-imigrație și războaiele comerciale.

Totuși, dosarul iranian continuă să ridice semne de întrebare.

„Poate armistițiul să reziste?” s-a întrebat Dennis Ross, fost diplomat american specializat în negocierile din Orientul Mijlociu. „Da, iranienii au nevoie de el, iar israelienii și-au atins în mare parte obiectivele din lista de ținte a armatei.”

Dar Ross atrage atenția asupra altor probleme: „Iranul este serios slăbit, dar care va fi viitorul programelor sale nucleare și de rachete balistice? Ce se va întâmpla cu stocul său de uraniu îmbogățit? Va fi nevoie de negocieri - și acestea nu vor fi ușoare”, potrivit Reuters.

CITEȘTE ȘI: Întâlnire decisivă între Zelenski și Trump la Summitul NATO. Miza — sprijinul militar

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News