Vor să ajungă pe Everest în șapte zile. Secretul, un gaz interzis în sport

Patru prieteni britanici, toți cu experiență militară, plănuiesc să urce pe vârful Everest în doar șapte zile, într-o expediție neconvențională care implică utilizarea unui gaz nobil – xenon – pentru a accelera procesul de aclimatizare, scrie CNN.

Ideea le-a venit în timpul unei discuții și a fost acceptată ca o provocare logistică și fizică, cu scopul de a strânge fonduri pentru o organizație caritabilă dedicată veteranilor. Membrii echipei sunt un politician, un pilot, un antreprenor și un om de afaceri.

Expediția presupune o plecare din Marea Britanie spre Kathmandu, urmată de un zbor cu elicopterul până la tabăra de bază de pe Everest. Spre deosebire de expedițiile clasice, care durează între șase și zece săptămâni, aceștia intenționează să urce și să coboare în câteva zile. Elementul-cheie care ar face acest lucru posibil este inhalarea xenonului cu aproximativ zece zile înainte de urcarea efectivă.

Inhalarea xenonului pentru aclimatizare rapidă

Lukas Furtenbach, organizatorul expediției și directorul companiei Furtenbach Adventures, susține că inhalarea de xenon stimulează secreția de eritropoietină (EPO), un hormon produs de rinichi care duce la formarea de globule roșii, esențiale pentru transportul oxigenului.

Astfel, susține el, corpul ar reacționa similar cu expunerea treptată la altitudini mari, dar într-un timp mult mai scurt. Furtenbach a testat această metodă pe sine și pe alte echipe în trecut, inclusiv pe vârful Aconcagua și în expediții anterioare pe Everest.

Îndoieli în privința planului

Comunitatea medicală și alpină exprimă, însă, serioase rezerve. Andrew Peacock, profesor emerit de medicină cardiovasculară, atrage atenția că efectele reale ale xenonului asupra globulelor roșii nu apar instantaneu, ci necesită săptămâni, ceea ce face îndoielnică eficiența metodei în contextul unei ascensiuni rapide.

De asemenea, subliniază pericolele asociate cu altitudinea extremă, cum ar fi edemul cerebral și edemul pulmonar, alături de riscuri precum epuizarea, hipotermia sau accidentele cauzate de avalanșe și căderi.

Federația Internațională de Alpinism (UIAA) a emis un comunicat în care afirmă că nu există dovezi că xenonul îmbunătățește performanța la altitudine și că utilizarea sa necorespunzătoare poate fi periculoasă.

Xenonul este, de altfel, considerat un medicament anestezic și poate cauza sedare semnificativă, un efect deosebit de periculos în condiții de efort intens și în medii izolate. Agenția Mondială Antidoping (WADA) a interzis utilizarea xenonului în sport din 2014.

Își asumă riscul încercării

În ciuda controverselor, echipa rămâne încrezătoare. Ei afirmă că sunt bine pregătiți fizic și mental, au urmat un regim strict de antrenament, au petrecut peste 500 de ore în camere hipoxice și sunt conștienți de riscuri. Aceștia estimează o șansă de 30% pentru a atinge vârful în șapte zile, însă sunt încrezători că vor reuși ascensiunea în cel mult trei săptămâni.

Furtenbach admite că această abordare este una de nișă și nu va înlocui expedițiile clasice. Scopul este de a demonstra ce este posibil într-un timp scurt, oferind o alternativă pentru cei care nu pot aloca săptămâni întregi pentru o astfel de aventură. Totodată, el susține că reducerea timpului petrecut pe munte ar putea scădea riscul general prin expunere mai scurtă la pericolele de altitudine.

Totuși, mulți experți avertizează că o ascensiune atât de rapidă, fără aclimatizare tradițională, face corpul mai vulnerabil, reduce autonomia cățărătorilor și crește dependența de ghizi și factori externi, ceea ce poate amplifica riscurile în cazul în care ceva nu merge conform planului.

Citește și: Bella Hadid, dezvăluiri emoționante despre boala cronică de care suferă: Este greu să faci un duș în cele mai multe dintre zile

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News