EXCLUSIV  Pe urmele unei mări dispărute, la două ore de București: Povestea fascinantă a unui colț de Românie uitat de timp unde auzi doar sunetul liniștii

„Bine ai venit pe fundul mării!” scrie pe o tăbliță din Valea Boului, comuna Colţi, judeţul Buzău.

Am ajuns în Valea Boului, în județul Buzău, fără să știu că pașii mei calcă peste un pământ care, cu milioane de ani în urmă, era acoperit de o mare caldă, tropicală.

Astăzi, locul e sălbatic, plin de liniște, cu dealuri tăiate de râpe adânci și păduri dese, dar în adâncurile sale păstrează amintirea unei lumi complet diferite.

Acum milioane de ani, zona aceasta era scufundată sub apele Mării Sarmatice, o întindere de apă care acoperea aproape toată partea de sud-est a Europei de azi. În aceste ape s-au format sedimentele, pietrele, și, în unele zone apropiate, celebrul chihlimbar de Colți.

Un peisaj sălbatic cu rădăcini în preistorie

Valea Boului este o dovadă vie a transformărilor dramatice ale Pământului. Straturile de pământ expuse de alunecările de teren arată, ca într-un manual geologic, cum s-au depus nisipurile, argilele și resturile marine de-a lungul mileniilor.

Privind în jur, vezi dealuri modelate de timp și de ape, străjuite de păduri tăcute. Ai senzația că locul păstrează o energie veche, aproape uitată. În bătaia vântului, parcă auzi nu doar foșnetul frunzelor, ci și șoaptele valurilor care, odinioară, acopereau aceste meleaguri.

Astăzi, locul este o destinație perfectă pentru cei care caută liniște, frumusețe sălbatică și o legătură autentică cu natura și cu istoria profundă a Pământului.

Am surprins în câteva fotografii cum arată acum acest colț de lume: sălbatic, liniștit, dar plin de povești dacă știi să-l privești cu atenție. Și este la doar... două ore distanță de București.

După câteva milioane de ani, Africa a convins Marea Paratethys să meargă într-o excursie la munte

De aproape 70 de milioane de ani, încă de pe vremea dinozaurilor, Africa a plecat într-o excursie către Europa. În fiecare an, supercontinentul african a împins la nord placa tectonică locală, cutând între ele mările și uscatul și le-a schimbat mereu forma. Plăcile continentale mai mici, prinse între cele două mari continente au început să se ciocnească și să formeze munți, iar mările s-au închis.

În ultimii 20 de milioane de ani, influența Africii a devenit copleșitoare în zona Ținutului Buzăului, unde în mai puțin de 2 milioane de ani, plăcile Tisia-Dacia și Moesia au ajuns față în față. Aceasta este zona Curburii Carpatice, în care Munții Carpați și Ținutul Buzăului sunt situate la contactul a trei plăci tectonice.

Marea Paratethys nu a mai rămas decât Marea Neagră și o parte din Marea Caspică. Munții Carpați sunt încă în proces de formare și vor continua să se înalțe. Și încă se întâmplă, sub ochii noștri, în locul numit Piatra Corbului, unde se văd urmele acestui eveniment.

„Am fost într-un loc în care acum 25 de milioane de ani ne-am fi plimbat pe o câmpie abisală sau am fi înotat”

Câmpia abisală este o câmpie submarină largă și netedă, la adâncimi mai mari de 4.000m, unde se adună particule de nisip aduse de râuri și de curenți de turbiditate care generează sedimente.

Câmpia abisală este o câmpie submarină largă și netedă, la adâncimi de peste 4000 de metri, unde se adună particule foarte fine de sedimente. În zonele mai apropiate de țărm, la adâncimi mai mici, nisipurile aduse de râuri se depun pe marginea plăcii continentale formând straturi de gresie, în timp ce nămolurile fine se depun mai departe, solidificându-se în timp și transformându-se în argile.

Nisipurile se aștern pe panta continentală până când depozitele ajung atât de grele încât declanșează curgeri de turbiditate, furtuni submarine de nisip și mâl. Se generează curenți puternici care duc nisipul în larg, departe de țărm, și îl depun în câmpia abisală. Acolo, straturile se îngroașă în timp, se întăresc și formează gresii. Nămolurile fine, care se depun mai încet, se întăresc și ele, devenind argile.

Astăzi, în Valea Boului, aceste straturi, unele de nisip, altele de mâl, pot fi văzute clar în stâncile de pe marginea drumului. În timp, ele s-au ridicat, s-au întors și au format dealurile spectaculoase pe care le vedem azi.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News