Descoperire uluitoare: Un tip de ADN nemaiîntâlnit, găsit în 21 de schelete vechi de mii de ani

O analiză recentă a ADN-ului extras din rămășițele unor vânători-culegători care au trăit pe teritoriul actualei Columbii a dus la identificarea unei ramuri genetice umane necunoscute până acum. Studiul, publicat pe 28 mai în revista Science Advances, aduce în atenție o populație care locuia în apropierea orașului Bogotá în urmă cu aproximativ 6.000 de ani și care a dispărut complet în următoarele patru milenii.

Această descoperire ar putea lămuri anumite schimbări culturale majore care s-au produs în acea epocă.

"Nu am putut identifica descendenți ai acestor vânători-culegători. Înseamnă că a avut loc o înlocuire totală a populației"

Istoricii consideră că primii oameni care au ajuns în Americi au traversat strâmtoarea Bering dinspre Asia în timpul ultimei glaciațiuni, acum cel puțin 23.000 de ani, așa cum indică urmele conservate în Parcul Național White Sands din New Mexico.

Când anume au ajuns primii locuitori în America de Sud rămâne o chestiune discutată, dar situl arheologic Monte Verde II din sudul statului Chile confirmă prezența umană acolo încă de acum 14.550 de ani.

O parte dintre acești migranți timpurii s-au stabilit pe platoul înalt Altiplano, aflat în apropierea zonei unde se află astăzi capitala Columbiei. Această regiune a cunoscut numeroase schimbări culturale în perioada cuprinsă între Holocenul timpuriu și cel mijlociu (adică între 11.700 și 4.000 de ani în urmă). Era deja cunoscută existența unei ceramici caracteristice perioadei Herrera, care a început acum circa 2.800 de ani, însă originile acestei tehnologii au rămas neclare până de curând.

Pentru a investiga originile și migrațiile vechilor populații din regiune, cercetătorii au analizat genomurile a 21 de indivizi proveniți din cinci situri arheologice din Altiplano, acoperind un interval temporal de 5.500 de ani.

Probele includ șapte indivizi din Checua (datând de acum 6.000 de ani), nouă din perioada Herrera (cu aproximativ 2.000 de ani în urmă), trei asociați culturii Muisca (între 1.200 și 500 de ani în urmă) și două persoane din grupul Guane (din zona de nord a orașului Bogotá, de acum circa 530 de ani).

„Acestea sunt primele genomuri umane antice din Columbia publicate vreodată”, a declarat într-un comunicat Cosimo Posth, paleogenetician din cadrul Universității din Tübingen, Germania, și coautor al cercetării.

Rezultatele obținute din analizarea ADN-ului celor din situl Checua au scos în evidență o populație mică de vânători-culegători ale căror caracteristici genetice nu corespund nici cu cele ale populațiilor indigene nord-americane, nici cu cele din America Centrală sau de Sud, fie ele antice sau contemporane.

„Rezultatele noastre arată că indivizii din Checua provin din prima populație care s-a răspândit și diferențiat foarte rapid în America de Sud”, a explicat Kim-Louise Krettek, doctorandă în cadrul Centrului Senckenberg pentru Evoluția Umană și Paleo-mediu, afiliat Universității din Tübingen.

Totuși, în decursul a aproximativ 4.000 de ani, această ramură genetică a dispărut complet din peisajul uman local. Urmașii acestor oameni nu mai pot fi regăsiți în ADN-ul populațiilor care au trăit ulterior în zonă.

„Nu am putut identifica descendenți ai acestor vânători-culegători timpurii din zonele înalte ale Columbiei. Genele lor nu au fost transmise mai departe”, a precizat Krettek. „Aceasta înseamnă că în zona din jurul Bogotá a avut loc o înlocuire totală a populației”, a completat Krettek.

O moștenire genetică și lingvistică care s-a combinat, în timp, cu alte populații

Autorii studiului susțin că modificările culturale observate la începutul perioadei Herrera, cum ar fi apariția ceramicii, ar putea fi rezultatul unui nou val de migrație dinspre America Centrală, desfășurat între 6.000 și 2.000 de ani în urmă.

„Pe lângă dezvoltările tehnologice precum ceramica, se pare că oamenii din acest al doilea val migrator au adus și limbile chibchan în ceea ce este astăzi Columbia”, a declarat Andrea Casas-Vargas, genetician la Universitatea Națională din Columbia și coautoare a studiului. „Ramuri ale acestei familii lingvistice sunt vorbite și astăzi în America Centrală”, a completat aceasta.

Limbile chibchan erau vorbite în Altiplano la momentul sosirii europenilor, iar semnătura genetică asociată acestora este detectabilă în regiune încă de acum 2.000 de ani.

Se pare că această moștenire genetică și lingvistică s-a combinat, în timp, cu alte populații, generând o diversitate crescută. ADN-ul indivizilor din Altiplano din epoci mai recente este mai apropiat de cel al unor grupuri prehispanice din Panama decât de cel al populațiilor indigene actuale din Columbia, ceea ce sugerează posibile episoade de amestec între populații.

În plus, în Venezuela au fost descoperite rămășițe care poartă urme genetice asociate limbilor chibchan, însă într-o formă diferită de cea regăsită în Columbia, ceea ce ar putea indica existența mai multor etape de extindere a acestor limbi pe continentul sud-american.

Echipa de cercetători estimează că viitoare analize genetice ale unor noi rămășițe din Altiplano și din regiunile învecinate vor putea oferi indicii mai clare despre momentul în care grupurile umane din America Centrală au pătruns în zonă și despre felul în care s-au integrat ori au înlocuit populațiile locale, conform LiveScience. 

CITEȘTE ȘI: Mostrele colectate de NASA de pe asteroidul Bennu dezvăluie indicii esențiale despre originea vieții pe Pământ

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News